-Seduce me-

Iubirea

     Stii ce e cel mai frumos sentiment? Iubirea. Dar nu aceea cand stii ca iubesti,dar te plictisesti iubind. Acea iubire cand puteti fi inca cei mai buni prieteni.Acea iubire cand abia astepti sa il vezi,sa il strangi in brate si sa ii simti in sfarsit buzele dupa o asa perioada lunga,dupa atata asteptare. Ce se poate intampla? Apare o fata.O noua fata pe care el se hotaraste ca vrea sa o descopere..Ce se intampla cu tine? Inca speri ca el sa se intoarca la tine..chiar si dupa 2 luni de relatie cu ea. Chiar si acum tu inca te gandesti la el,tii la el. Te simti ranita,te simti singura si neindreptatita. Nu stii nici acum de ce te-a lasat,dupa o mica cearta a decis sa renunte la tine. Ati petrecut 3 luni vorbindu-va si facandu-va planuri,urma sa fie o vara nemaipomenita,sa va tineti de mana si sa va plimbati in ciuda tuturor. 
     Ai plans,ai suspinat,ti-a fost dor..sufereai dupa el,iar el era fericit cu ea. In fiecare clipa te gandeai la el si stiai ca el se gandeste numai la ea,ca pe tine te-a uitat. Motivul banal,ceva ce te face sa te gandesti mereu daca tu chiar asa de usor de uitat ai fost..Ai fi vrut ca viitorul sa fie altul,viitorul sa te aiba pe tine si pe el in prim-plan. Acum ii esti cea mai buna prietena,esti acea persoana care ii face bine si ii da sfaturi pentru a-l ajuta. Alta nu ar fi facut la fel in locul tau. Ce ai de gand sa faci in continuare? Sa te gandesti la el,sa il iubesti in timp ce altul te iubeste pe tine? Normal, pentru ca tu esti acel gen de perosana care se gandeste la altii mai intai de a se gandi la el,acea perosana care zambeste cand vede ca o persoana zambind si mai ales cand acel zambet iti este adresat tie sau tu esti vinovat pentru el.
     Zambesti,iubesti,plangi,esti trist,ierti,treci peste...Esti om si mergi mai departe!

Realitatea din ochii mei

    Acest minunat proiect a inceput in luna februarie.Am fost foarte fericita sa aflu ca se va desfasura in orasul nostru un proiect pe baza photovoice-ului si mai ales a fotografiei,eu fiind foarte pasionata de surprinderea cat mai multor lucruri prin obiectivul aparatului.Mi s-a parut o provocare,avand in vedere ca nu mai lucrasem cu asa ceva,dar bineinteles stiam despre ce este vorba.

     Am primit mai multe detalii legate de acest proiect si odata cu ele si cererea de face o scrisoare de intentie care trebuia trimisa cu scopul alegerii membrilor echipei de voluntariat.

     Prima intalnire a constat in cunoasterea fiecarui membru al echipei nu prin iesirea fiecaruia in fata si facand o scurta descriere a noastra ci prin intermediul a mai multor jocuri de cunoastere. Pentru inceput a fost foarte bine,ajungand cu timpul sa ne cunostem din ce in ce mai bine,devenind astfel buni prieteni.

    Am avut cate 2 ba chiar 3 intalniri pe saptamana,astfel adunandu-se cat mai multe poze din orasul nostru cu locuri nu tocmai potrivite unui oras. Am organizat prima expozitie de fotografie prin metoda photovoice din oras la Castelul Artelor unde numerosi oameni au fost prezenti si de asemenea  si televiziunea. Am organizat fotografiile din expozitie astfel incat fiecare fotografie avea mesajul transmis de aceasta,lipit in josul cartonului pe care poza a fost aplicata. Dupa prima expozitie au urmat mai multe,unele desfasurandu-se in Casa Corpului Didactic Mehedinti sau chiar la laboratorul de vara din localitatea Brebina unde toti membrii timp de o saptamana au beneficiat de indrumarea unor traineri veniti din Bucuresti.Am capatat multa experienta pe durata proiectului datorita oamenilor de care am fost indrumati. Nu am simtit nicio clipa ca atmosfera devine tensionata sau ca suntem prea obositi,plictisiti sa facem activitatile propuse in proiect.Mereu am fost cu zambetul pe buze si gata de noi provocari. Pe langa activitatile pe care le-am facut in proiect,ne-am facut timp si am jucat chiar si cateva jocuri precum:Mafia,Psihiatrul,Eu niciodata..,Saboteour si asa mai departe. Am profitat de fiecare clipa petrecuta impreuna si am stiut sa ne formam ca si grup.

   De aceea la ceremonia de inmanare a certificatului pentru terminarea proiectului,toti am fost atat de emotionati,ba mai mult,din partea trainerului nostru Adrian Duta am vizionat un filmulet cu poze facute pe toata durata proiectului.Un filulet care pe noi toti ne-a emotionat foarte tare. Si nu numai asta,ne astepta intr-o alta incapere un tort cu sigla proiectului. 

   Totul a fost minunat si niciodata nu as spune -pas- unui asemenea proiect.

Opening

So let's see.. Numele meu..Roxana. Nascuta pe data de 30/03/1998 in orasul Drobeta Turnu Severin,Mehedinti care se intampla sa fie si orasul meu natal.Am ales sa scriu pe un blog datorita nevoii mele de autocunoastere,care este unul din cele mai importante lucruri in viata.Nu am sa fac altceva decat sa scriu despre mine,placerile mele,prietenii mei..o sa fac cea mai detaliata descriere a mea.